Ana își dă pe spate, cu un gest grațios, părul ei cel lung și negru, îmi zâmbește și spune:
― Îmi plac portocalele. Sunt dulci, dar și puțin acrișoare. Sunt sănătoase fiindcă au o grămadă de vitamine. Dar și îngrașă pentru că au zahăr. Adică carbohidrați. Sunt acide și uneori atacă stomacul… Mie tot îmi plac. Tare aș mânca o portocală acum. Nu înțeleg de ce există inși cărora nu le plac portocalele. Ce părere ai?
Un lucru pe care l-am auzit la școala de psihoterapie pe care am absolvit-o și care, pe vremea aia, mi-a sunat ca un banc excelent, a fost că, uneori, clienții cu personalitate narcisică te plictisesc de moarte. Poate că povestesc o mulțime de detalii care, aparent, nu te interesează (de fapt orice spune clientul este important în psihanaliză) sau poate au o voce monotonă soporifică, ori chiar pur și simplu tac. Toate acestea sunt exprimarea unei lumi interioare pustii, populate poate doar de o singură fantasmă și, de fapt, lipsită de personaje semnificative.
Când terapeutul adoarme Read Post »
15 ani e o vârstă frumoasă, zice lumea. Nu și Pandele, băiatul care la aceeași vârstă pare un manechin dezmembrat, nu știe ce să facă cu brațele și se unduiește ca și cum abia se ține pe picioare, când merge.
Pandele se așează pe canapea și îmi aruncă o privire inocentă. Eu, în sinea mea, îmi pun mâinile în cap, pentru că știu ce urmează.
Adolescentul inofensiv Read Post »
Oamenii învață relații așa cum învață orice altceva, ca o materie la școală, doar că nu-și dau seama că o fac. Încă de la naștere, ba chiar și pre-natal, noi ne dezvoltăm și comunicăm întotdeauna doar prin interacțiunile cu cei din jurul nostru.
Desigur, la început, există doar părinții și cei care ne îngrijesc. Prin urmare, în mediul familial, toată lumea dobândește abilitățile de a comunica (prin limbaj vorbit sau corporal, de pildă) și de a forma relații.
Cum învățăm relații Read Post »
Am un motto: Trebuie să-ți recunoști porcăriile.
Vedeți voi, toată lumea se crede bună la suflet. În afară de cei mai reflexivi psihopați, toți cred că ceea ce fac sunt doar fapte bune. Ciudat, nu? Dar așa funcționează mintea omului, aproape indiferent de ce cultură aparținem. Valorile din sistemul pe care ni l-am creat încă din adolescență se combină într-un iureș care dă naștere gândului că până și cea mai nerușinată faptă a noastră face bine cuiva, de obicei nu nouă înșine.
Gânduri despre narcisism (Partea a 2-a) Read Post »
⎯ Alaltăieri am citit o carte întreagă. Era despre Henric al VIII-lea și m-am gândit că nu sunt prea multe diferențe între el și bărbații de acum. Știi, toți bărbații vor neapărat copii ca să aibă pentru cine să muncească și cu cine să stea și acum și la bătrânețe. Și, până la urmă, ar fi mai bine să poți să scapi ușor de o nevastă de care te-ai plictisit sau care chiar nu e în stare să facă un copil cu tine…
Gânduri despre narcisism (Partea 1) Read Post »
Frances Tustin a lucrat ca psihoterapeut în clinica Tavistock din Londra, tratând cu succes zeci de copii cu autism. Descoperirile ei despre autism constituie concepte fundamentale în abordarea psihanalitică a acestui tip de pacienţi.
Frances Tustin – Autism and Childhood Psychosis Read Post »
Scopurile psihoterapiei psihanalitice:
• vindecarea simptomelor
• ameliorarea suferinţei psihice si afective
• să ajute oamenii să devină maturi, să ducă o viaţă cât mai plină de satisfacţii, să se accepte aşa cum sunt
• vindecarea rănilor psihice şi îndepărtarea blocajelor care le împiedică dezvoltarea afectivă
• legarea raţiunii de afect
• descoperirea potenţialităţilor creative
• creşterea capacităţii de introspecţie, fantasmare, auto-analiză
Carmen Toader
• psiholog, psihoterapeut cu formare în psihoterapie psihanalitică
• membru al Asociației Române de Psihoterapie Psihanalitică
• membru al Uniunii Scriitorilor din România
• membru al Colegiului Psihologilor din România
• PhD. interdisciplinar ( IT, psihologie)
• experienţă clinică în lucrul cu copii, adolescenți şi adulţi
Orice tip de probleme psihice poate fi tratat şi ameliorat sau vindecat prin psihoterapie psihanalitică şi la orice segment de vârstă.
Terapiile psihanalitice scurte se axează de regulă pe simptom, pe când cele lungi pot duce la o schimbare profunda a straturilor personalităţii. Este un lucru obişnuit ca un pacient să ceara ajutor pentru, să zicem, depresie şi să descopere în cursul terapiei că are o latură creativă nepusă în valoare pâna atunci.
Oamenii apelează la ajutorul unui terapeut din multe motive. Poate că un eveniment din viaţa lor le-a declanşat un simptom, de pildă o stare de anxietate generalizată sau o tendinţă suicidală. Poate că vine un moment când işi dau brusc seama că îi deranjează un anumit lucru la ei înşişi, de exemplu că n-au încredere în forţele proprii sau că se simt timoraţi în situaţii sociale.
Probleme ce pot fi tratate – Adulți Read Post »
