General

Psihoterapia psihanalitică este o terapie prin joc, desene, modelaj. În cabinetul de psihoterapie terapeutul pune la dispoziţia copilului diferite materiale de care acesta se foloseşte pentru a-şi exprima trăirile, angoasele, eventualele traume, fantasmele. Jocul, desenul, modelajul reprezintă echivalentele asociaţiilor verbale ale adulţilor si adolescenţilor.

În general este foarte PLĂCUTĂ pentru copil, întrucât terapeutul respectă o regulă fundamentală, şi anume nu-l obligă niciodată pe pacient să facă ce nu vrea. Deşi, desigur, are grijă ca micuţul pacient să nu-şi facă singur rău. Nu sunt folosite nici pedepsele, nici recompensele, copilul este lăsat liber să-şi aleagă jucăriile cu care să se exprime şi modul de a se exprima.
Prin modul de abordare a relaţiei terapeutice, întotdeauna se încurajează (chiar dacă se analizează o problemă complet diferită, ca de exemplu enurezisul sau opoziţia faţă de dorinţele părinţilor, deci încurajarea este indirectă) curiozitatea, creativitatea, imaginaţia copilului.

Un curent relativ nou apărut, fundamentat pe experimente şi studii ştiinţifice asupra interactivităţii mamă-sugar, adică intersubiectivitatea, a influenţat tehnica psihoterapeutică prin faptul că pacientul este încurajat să interacţioneze direct şi activ cu terapeutul care îi devine practic partener de joc (chiar şi de desen prin squiggle – Consultaţia terapeutică a copilului, D. W. Winnicott, ed. Fundaţiei Generaţia, 2002). Tehnica intersubiectivă are rolul de a îmbunătăţi comunicarea între pacient şi terapeut şi de a crea (la autişti de exemplu) sau de a creşte interesul pentru relaţiile inter-umane.

Copiii sunt aduşi de părinţi la terapie. De aceea prima şi cea mai importantă condiţie INDISPENSABILĂ pentru ca terapia să aibă succes este ca parinţii să-i aducă sau să-i trimită regulat la şedinţe. În plus, de regulă este necesară o cooperare între psihoterapeut şi părinţii pacientului.

Recomandabil este ca un copil la care se observă semne ale unei funcţionări problematice să fie adus la o vârstă cât mai fragedă la terapie (3 ani).