Un bărbat inteligent, de aproape 40 de ani, care a apelat la terapie din cauza unor simptome somatice, dar ale cărui tendinţe narcisice, ritualuri perverse şi coşmaruri dese nocturne au ieşit repede la suprafaţă. Şi-a încheiat terapia după cinci ani, când toate simptomele care îl deranjau i-au dispărut. (Donald Meltzer, 1967)
Sidney, schizofren confuz şi foarte anxios, incapabil să funcţioneze social, care şi-a început terapia în timpul unei crize acute când se temea să nu se dezintegreze. Starea i s-a ameliorat după mai mulţi ani de terapie (Herbert Rosenfeld, 1967)
Bărbat de 22 de ani foarte nefericit şi anxios, care locuieşte cu mama lui, se simte singur şi confuz, este incapabil să-şi găsească o slujbă sau să-şi continue studiile. În terapie incapacitatea lui de a forma relaţii a ieşit la iveală. După mai mulţi ani de analiză şi-a întemeiat o familie, a terminat o facultate şi şi-a luat un serviciu bine plătit, are o viaţă socială bună. (Edna O’Shaughnessy, 1979)
Un grup întreg de oameni cu mare succes profesional, dar profund nefericiţi, care muncesc până la epuizare, au obiceiuri auto-destructive (beau excesiv, dorm foarte puţin, nu mănâncă aproape nimic sau mănâncă compulsiv), au probleme sa formeze relaţii cu un partener sau să-şi facă prieteni. Sunt de obicei inteligenţi, raţionali, reci afectiv. Aceştia reprezintă un segment din ce în ce mai mare în societatea de azi, unde ambiţia profesională este obligatorie. Scopul terapiei lor este de a reuşi să-şi creeze şi o viaţă particulară satisfăcătoare. (Betty Joseph, 1981)
Jean la 13 ani suferea de anorexie nervoasă gravă. Dupa doi ani de terapie, vindecată de anorexie, a plecat la o şcoală particulara cu internat. La 21 de ani s-a întors la terapeuta ei pentru că avea crize de depresie şi pentru că se simţea “goală pe dinăuntru”. Ariadne, tratată mai întâi la 10 ani pentru dificultăţi la învăţare, s-a întors la 25 de ani în terapie pentru ca a suferit un atac grav de panica. Amandoua fete s-au vindecat dupa un an de psihoterapie psihanalitică (cu aceeaşi terapeută). (Frances Tustin, 1986)
Charles, 24 de ani, ipohondru. În urma terapiei sale, care a durat câţiva ani, preocuparea excesivă pentru corpul lui i s-a diminuat mult şi pacientul a izbutit să aibă în continuare o viaţă de familie şi profesională plină de satisfacţii (caz supervizat de Herbert Rosenfeld, 1987)
Femeie în jur de 35 de ani care de mulţi ani este într-o relaţie abuzivă cu un barbat mai în vârstă şi nu se poate despărţi de el. Terapeuta o ajută să se confrunte cu teama ei de separare. (Nancy McWilliams, 2007)
Psychoanalytic Resources Online
Relational Psychoanalytic Therapy in Chicago