Mini-serial sud-coreean de 12 episoade, este un thriller plin de umor.
Hae-gang este șeful unei echipe de gangsteri care nu dau pe afară de sadism. Adică, de pildă, când recuperează bani de la oameni, ei nu-i torturează și, de cele mai multe ori nici măcar nu-i amenință, ci găsesc surse de bani, despre care amărâtul cu pricina nici măcar nu știa că există, și își recuperează datoria de acolo.
Însă mentorul în vârstă al lui Hae-gang este arestat. Pentru a fi eliberat din închisoare, el trebuie să dea șpagă zece miliarde de won (cam șapte milioane jumate de dolari americani) unui înalt ofițer din poliție.
Hae-gang locuiește într-un complex de blocuri, cu aproape 10.000 de apartamente. Îi vine ideea să ajungă președintele asociației de locatari din complex și după aceea să fure fondul de rulment de aproape șaptesprezece miliarde de won.
Pentru a avea succes în acest demers, el are nevoie de o familie. Prin urmare, o plătește pe Ha-ri să-i fie o pseudo-soție, pe Lizard să-i fie pseudo-tată, pe cei trei membri ai echipei lui să-i fie pseudo-frați și pe copilul unuia dintre cei trei să-i fie pseudo-fiu. Cu toții formează pseudo-familia care se mută cu el în complexul de locuințe.
Inamicul lui cel mai important este Chung-won, patronul firmei de construcții care a ridicat complexul de locuințe și care stă într-un penthouse din acesta. Chung-won a înființat One Club, o asociație de ștabi sud-coreeni corupți până-n măduva oaselor.
The Apartment Job m-a amuzat foarte mult. Deși o parte a umorului este cam infantil, totuși n-a existat episod în care să nu râd de mai multe ori. Actorul din rolul principal, Ji Sung joacă splendid și este un excelent actor de comedie. Și de filme de acțiune. De obicei nu mă dau în vânt după filmele cu gangsteri, însă Hae-gang este un gangster foarte simpatic.
Locatarii din complex sunt, bineînțeles, implicați în toată povestea. Există câteva personaje foarte interesante printre ei. De pildă o femeie care, deși nu e de acord ca mămicile să-și învețe copiii ecologie plantând copaci pe terenul din complex, totuși își dedică tot timpul problemelor existente acolo.
Există destul de multe scene violente, mai ales ale lui Chung-won. Luptele dintre gangsteri au o coregrafie care m-a distrat enorm. Foarte mult mi-au plăcut tertipurile folosite de Hae-gang pentru a rezolva tot felul de probleme aparent imposibil de rezolvat. Iar scenele din pseudo-familia buclucașă sunt delicioase, uneori chiar la propriu, căci unul dintre pseudo-frații protagonistului știe să gătească feluri de mâncare spectaculoase. În opinia mea, relațiile care se leagă între membrii falși ai familiei și scenele dintre ei constituie cea mai bună parte a mini-serialului.
Concluzie: The Apartment Job este un thriller violent, plin de umor și suflet. Actorii joacă foarte bine, iar intriga și scenele extreme – ba sentimentale, ba violente, ba comice – m-au făcut ca, în general să nu mă plictisesc, deși mini-serialul este destul de lung. Doar două sau trei episoade de pe la mijloc mi s-au părut cam lente și un picuț cam insipide, însă în mare mi s-a părut foarte distractiv.
